Bancuri Povesti Cu Talc

Intr-o zi, lui Nastratin i s-a furat magarul, tovarasul lui de-o viata. A fagaduit o rasplata celui care ii va aduce magarul. Degeaba. Nu s-a aratat nimeni. Nastratin s-a pornit apoi pe amenintari. A dat de veste ca, daca nu i se va aduce inapoi magarul, va face ce a facut si tatal sau, fara sa spuna ce. Ce-o fi o fi. A doua zi, hotul s-a infatisat la Nastratin si i-a inapoiat magarul. I-a marturisit ca fusese speriat de amenintare: "Am sa fac ce a facut si tatal meu." L-a intrebat, asadar, pe Nastratin: - Ai fi facut, intr-adevar, asa? - Fara indoiala. - Dar ce a facut tatal tau? - A cumparat alt magar.

Corporatist de succes in zece pasi Te naşti într-un sat de pe lângă un oraş mai mare (Brăila sau Galaţi, de preferinţă). Satul vostru are şi o şosea. Tu nu stai la şosea. Acolo stau ăia înstăriţi. • Creşti auzind-o pe maică-ta spunându-şi cât e de proastă că l-a luat pe tac-tu şi spunându-ţi că dacă nu înveţi ai să ajungi ca el. • La şcoala din sat eşti primul. Maică-ta e mândră, vecinele invi dioase, taică-tău bea în cinstea ta. • Dai la liceu la oraş. Primul şoc cultural. Stai la o mătuşă. Domnişoară la 50 de ani. Pentru tine e zâna cea bună, pentru vecinii ei, „nebuna de la cinci“. Îţi petreci mare parte la baie. Veceul în casă te fascinează. • După primul an de liceu în care ai fost doar al cincilea din clasă şi maică-ta aproape că te renegase, te acomodezi şi te faci tocilar. Ţi se zice „Ţăranu“, fetele îţi vorbesc frumos doar când îţi cer tema, băieţii joacă fotbal cu ghiozdanul tău. • Ajungi la facultate. La Bucureşti. Al doilea şoc cultural. Maică-ta îţi trimite scrisoare că poate să moară liniştită. În aceeaşi scrisoare mă-ta mare zice că ea vrea să te vadă însurat şi că moare dup-aia. Stai la cămin şi te descurci cu mâncare de acasă ţinută la rece pe pervazul ferestrei. Şi aici eşti printre fruntaşi. • În ultimul an de facultate, te duci internship. Stai opt luni neplătit, după opt luni şeful biroului îţi zice: „Avem un post liber“. Accepţi chiar salariul minim pe economie. O suni pe maică-ta şi-i dai raportul. E atât de fericită încât, se gândeşte că, acum că te-ai realizat la Bucureşti, ar putea să-l lase pe tac-tu şi să vină să stea cu tine. • La job vii primul şi pleci ultimul. Lucrezi în weekend şi de acasă. Eşti ultra-obedient şi pupincurist. Colegii sunt scârbiţi de tine, şeful te place şi te exploatează. Îţi măreşte salariul. Poţi chiar să îi trimiţi şi maică-tii nişte bani. • Te însori cu cea mai frumoasă fată de la tine din sat. E şi ea venită la Bucureşti, dar nu a avut succesul tău. Faceţi nuntă în sat. Maică-ta plânge, bunică-ta nu moare, în schimb e mort de beat taică-tău. • Eşti avansat. Ceva directoraş. Ea e gravidă. Faci credit pentru casă şi maşină. Te aşteaptă 25 de ani de rate şi vacanţe în Turcia şi Grecia. Bunică-ta a murit, maică-ta vine la voi să vă crească plodul, taică-tău e tot la birt. Nu eşti fericit, dar eşti împlinit.

O poveste spaniola spune ca un barbat sarac si vaduv, isi crestea cu greu cei doi fii. Unul din fii avea o fire vesela si optimista. Vedea intotdeauna partea luminoasa a vietii. Celalalt, dimpotriva, era mereu posomorat, bantuit de ganduri negre, incapabil sa se bucure de ceva. Cum se apropia Craciunul, tatal s-a intrebat ce daruri le putea oferi fiilor sai. Si-a scos putinele economii de la banca, a mai imprumutat ceva de la vecini si a cumparat, de ocazie, un ceas pentru fiul sau pesimist. Nu-i ramanea nimic ca sa-i cumpere cadou celuilalt fiu si atunci, mergand pe strada, a vazut un magar lasand o balega in urma lui. A cules de jos balega, a impachetat-o cat mai frumos in staniol gasit intr-un cos de gunoi, a legat pachetul cu panglica rosie si l-a pus sub bradul de Craciun, alaturi de ceas, care era si el impachetat. In seara de Craciun, fiul cel pesimist, si-a deschis pachetul, a gasit ceasul si l-a pus la mana, fara sa arate vreo bucurie. - Ei, l-a intrebat a doua zi o vecina, ai vazut ceasul pe care ti l-a cumparat tatal tau? Te bucuri de cadoul tau? Baiatul a clatinat din cap. Nu, nu se bucura. - Dar de ce? a intrebat vecina. - Pentru ca , a spus el cu tristete, de fiecare data cand ma uit la el, vad secundele care trec, minutele si orele. Vad cum timpul ce-mi ramane de trait se scurteaza si cum ma apropii de moarte. - Dar tu? l-a intrebat vecina pe celalalt baiat. Tu ce cadou ai primit? - Un cal! a raspuns el voios. Si a adaugat: - Numai ca, intre timp, a plecat!

Un rege viziteaza o inchisoare, porunceste sa fie adusi in fata lui toti detinutii, unul cate unul si le pune, chiar el,aceeasi intrebare: - Spune-mi, de ce ai fost intemnitat? Ce nelegiuiri ai facut? Iar toti raspundeau: - Dar n-am facut nimic! N-am comis nici o crima, maria ta! Sunt nevinovat! Sunt aici din greseala! Sunt victima unei nedreptati! Fireste, regele nu crede o vorba din ce spun ei. Ghiceste usor cat de lipsite de sinceritate sunt toate aceste proteste. Totusi, unul dintre detinuti ii spune: - Maria ta, e adevarat, am comis o faradelege si merit sa fiu aici. Am furat si am fost violent. Le-am facut rau semenilor mei, recunosc. Noaptea nu pot sa dorm si ma rod remuscarile. Regele cheama paznicii si striga: - Eliberati-l pe acest criminal! Imediat! Nu care cumva sa-i corupa pe toti sarmanii nevinovati care se afla aici!

Povestea urmatoare, care este de origine africana, si anume bambara, ar putea purta numele de "a doua lectie" . Un om din neamul peul si un altul din neamul bambara, care se aflau in inchisoare si imparteau aceeasi celula, au aflat de la paznic ca unul din ei avea sa fie castrat, din porunca regelui, iar celuilalt i se va taia capul. Barbatul din neamul peul, mai siret decat cel din neamul bambara, a inceput sa se tanguiasca, strigand ca il dureau testiculele cumplit de tare si ca dorea sa se linisteasca. S-a ivit pe data un paznic, cu o sabie ascutita in mana, care l-a descotorosit de cele doua pricini ale suferintei. Omul a suferit crancen toata noaptea, dar in sinea lui se bucura pentru ca-si pastrase capul. Langa el, barbatul din neamul bambara dormea dus. In zori, regele i-a chemat si le-a spus ca sunt liberi sa plece. Fusesera iertati de pedeapsa. Omul peul s-a pus pe racnete si gemete: bambara este teafar si nevatamat, iar eu am ramas fara testicule! - Niciodata sa nu citesti fila a cincea inainte de fila a patra! i-a spus regele.