Dupa mai multe zile de mers, toti erau obositi, flamanzi, prafuiti. Caii abia mai tropaiau. In stanga nimeni, in dreapta nimeni, nici tipenie ... Tinutul era imbietor, pajistile proaspete si inflorite, numai colbul drumului le chinuiau narile si ochii. In stanga nimeni, in dreapta nimeni, nici tipenie... Stefan cel Mare in sfarsit se hotari: "Aici ne oprim!" Dusera caii in pajiste, ridicara corturile, facura focurile, isi spalara hainele la rau, mancara si se veselira, si adormira dusi. Dimineata, nici cai, nici haine, nici corturi... In stanga nimeni, in dreapta nimeni, nici tipenie ...