Bancuri Scotieni

Un scoţian care a petrecut o lună de zile la Londra îi relatează unui amic, la un pahar de whisky: - Foarte ciudaţi londonezii ăştia! Închipuieşte-ţi că într-o noapte, pe la ora trei, unul dintre ei a început să bată în uşa camerei mele de hotel şi să zbiere. - Şi tu ce-ai facut? - Ce să fac? Să mă pun cu nebunul? Am continuat să-mi văd de treabă şi să cînt liniştit la cimpoi.


Un scoţian merge pe stradă foarte aplecat, sprijinindu-se de un băţ foarte scurt. La un moment dat, se întîlneşte cu un prieten, care îl întreabă plin de compasiune: - Reumatism? - Nu! Mi s-a rupt băţul.


McGreggor îl întreabă pe prietenul său, McIntosh, proprietarul unei fabrici de confecţii: - E adevărat că la fabrica ta se organizează o chetă în scopuri umanitare? - Da. - Şi tu ce dai? - Eu dau aprobarea!


Un scoţian se întoarce acasă cu un coşulet plin de căpşuni. Scoate o căpşună, o dă fiului său şi-i spune: - Ţine, fiule! Şi celelalte au acelaşi gust.


Un renumit violonist scoţian se mîndreşte în faţa tatălui său: - Închipuie-ţi, tată, deja primesc aproape 1000 de dolari pentru o singură urcare pe scenă. Ştii cît face? Pentru fiecare coardă cîte 250 de dolari. - Văd, fiule... Îmi pare rău că nu te-am învăţat să cînţi la harpă!