Bancuri Glume

In tramvai o tanara se intoarce spre barbatul aflat in spatele ei si-i spune furioasa: - Domnule, de un sfert de ora ma tot atingi pe fund... Barbatul ranjeste spre ea: - Si, deodata nu-ti mai place, ha?!

1. Stiu pe cineva care te gaseste foarte atractiva. Daca nu as fi atat de timid, ti-as spune cine... 2. Pot sa-ti cumpar ceva de baut sau ar trebui sa iti dau banii? 3. Esti religioasa? [De ce?] Pentru ca esti raspunsul la rugaciunile mele! 4. Imi poti arata drumul... spre inima ta? 5. Tocmai ai iesit din sauna cumva? [Nu, de ce?] Pentru ca esti atat de fierbinte! 6. Ai cumva o harta? [Nu, de ce?] Pentru ca tocmai m-am pierdut in ochii tai! 7. Nu fi atat de pretentioasa... nici eu nu am fost! 8. Mi-am pierdut memoria. Vin aici des? 9. [Atinge-i sfarcul] Oh, imi pare rau Am crezut ca este un nume scris in Braille. 10. Iti amintesti de mine? Oh, da, ne-am intalnit numai in visurile mele... 11. Buna dimineata, ce vrei la micul dejun? 12. Poate nu esti cea mai frumoasa din camera, dar frumusetea la fel de departe ca intrerupatorul 13. Buna, ti-a mai spus cineva ca dintii tai sunt uimitori? 14. Ai o oglinda in geanta? [Nu, de ce?] Pentru ca ma vad deja in chiloteii tai. 15. Daca ar cadea o stea de fiecare data cand ma uit la tine, cerul ar ramane fara stele. 16. Dragostea mea pentru tine e ca diareea. Pur si simplu nu ma pot abtine 17. Daca casa ta e acolo unde ti-e inima, casa mea este in tine. 18. Cu siguranta esti o vrajitoare De fiecare data cand ma uit la tine celelalte femei dispar. 19. Daca ai fi un drog, as lua un supradozaj. 20. Daca fiecare gand ar valora un leu, as fi sarac pentru ca nu ma gandesc decat la tine. 21. Tatal tau este brutar? [Nu, de ce?] Pentru ca ai niste "chifle" atat de fierbinti 22. Daca te-as intreba daca vrei sa faci dragoste cu mine, ai raspunde la fel ca la intrebarea asta? 23. Stii cine face din ochi si face dragoste ca un tigru? [Nu.] [Fa-i din ochi.] 24. Este o rochie frumoasa, dar stii, amandoi ne-am nascut goi. 25. Soarele tocmai a rasarit sau e doar zambetul tau? 26. Pot sa am o fotografie cu tine? [De ce?] Ca sa ii arat lui Mos Craciun ce vreau de Craciun... 27. Ufff... fundul tau este fierbinte! Vrei sa-l vezi pe al meu? 28. Oh, ce catel dragut Are cumva un numar de telefon? 29. Te superi daca impartim un taxi pana la mine acasa? 30. Domnisoara, esti mai sexy decat picioarele de curcan! 31. Crezi in dragoste la prima vedere sau trebuie sa trec iar? 32. Ai venit cumva din spatiu? [Nu, de ce?] Pentru ca mi-ai rapit inima. 33. Mi-am pierdut ursuletul de plus, pot sa dorm cu tine? 34. Pantalonii astia sunt pentru astronauti? [Nu, de ce?] Pentru ca fundul tau nu este din lumea asta! 35. Probabil esti obosita. Ai umblat prin mintea mea toata ziua... 36. Mi-am pierdut numarul de telefon. Pot sa-l am pe al tau? 37. Cred ca tu esti cauza incalzirii globale! 38. Frumosi pantaloni. Pot sa incerc fermoarul? 39. Poti sa ma saruti daca gresesc, dar cumva esti cea mai buna prietena a bunicii mele? 40. Mi-am pierdut virginitatea... pot sa o am pe a ta? 41. Pot imprumuta telefonul tau? [De ce?] Deoarece i-am promis fostei ca o sun cand gasesc pe cineva mai bun... 42. Pinguin gras! [Poftim?] Nimic, am vrut doar sa sparg gheata... 43. Stai in capul meu de atata vreme, incat ar trebui sa iti cer chirie! 44. Cat cantareste un urs polar? [Nu stiu, cat?] Suficient cat sa sparga gheata. 45. Iti place de mine, dar crezi ca mie imi place de tine? 46. Oh, ce camasa draguta.. pot sa o imprumut? 47. Buna! Numele meu este Sansa. Am vreuna? 48. Frumosi pantofi! Vrei sa facem dragoste? 49. Daca ai fi actiuni la bursa, le-as cumpara pe toate. 50. Tatal tau trebuie sa fie terorist. [De ce?] Pentru ca esti o adevarata bomba!

Plutonierul: - Ostas, poti sa inoti? Ostasul: - Pot, sa traiti! Plutonierul: - Si unde ai invatat sa inoti? Ostasul: - In apa, dom' plutonier!

Ma frate-miu, cand faci cate o afacere, cum te taie pe tine capu si iasa prost, iti ie nacaz, nu zac nu. Iti ie nacaz, ce mai! Da' cand te iei dupe capu altuia si iasa prost, atunci sa vez, ca-t vine sa-t bagi ghearele-n oichi, nu alta! Bag sama, c-asa ie facut omu, sa fie cu iel mai iertator decat cu ailalti! Pa' mie, acu, di ce mi-e nacaz? Di ce mi-e mie nacaz acu?! Ca ma luoai dupe capu si vorba lu Fanica a lu Catiru! Vine la mine-ntr-o dimineata si zace: - Ma nea Marine, ma, ma uit la tine si ma minunez! Om batran si nu te taie capu! - Pa' di ce, ma? - D-aia, ca stiu c-ai nevoie de bani, muncesti de te spetesti si n-ai spor! - Cum n-am, ma, spor, ce vorba-i aia? - Iote ca te uzmesti cu caratu la chiatra pentru suseaua a noua, mai bine faci un drum pina la Severin si vii de-acolo pricopsit. - Pa' ce ma, la Severin umbla cainii cu covrigi in coada sau ploua cu craitari? - Cam asa ceva, zace iel! Ca-mi spusa mie Florica a lu Conovat, de-o aine pe Tanta lu Fasui, ca la Severin de cand cu santeru al nou, sa facu ou trei frangi, bucata. - Cat, ba? - Trei frangi! - Sa-i saie oichii? - Sa-i! - Pa' ce ma, aia p-acolo n-au gaini, nu sa oua, ori dete fr'o bolesnita-n iele?- Ba, au iei, da' nu prididesc. Ca de cind se facu santeru al mare, la portile deschier, venira muncitori puzderie. Munca grea, oamenii, daca muncesc, trebuie sa manince, si ouale-s bune, ca-ti dau znaga.- Pa' tu de ce nu te duci sa vinzi, ma Fanica? - Ma nea Marine, t-o spui p-a dreapta! N-am nici oua, n-am nici bani sa le cumpar d-aci, sa le vand acolo! Da', spui matale ca-m-esti preten si n-as vrea sa pricopsasc frun dusman. Ma, fratilor, sa va spui drept, de cand imi baga Fanica a lu Catiru sarpele asta-n gand, nu mai avusai liniste! Faceam io ce faceam, da' tot acolo ma gandeam. Ma, zac, trei frangi ou, nu ierau! M-apucai sa strang toate ouale, du p'in casa, du p'in cuibare... Ba facui una si mai boacana... Cum pusa Veta fr'o patru clote cu o zi mai-nainte, ma dusai si luoai ouale, usurel, de supt iele si pusei niste chietre di la garla, ca sa nu prinda de veste clotale si sa paraseasca sirviciu. Lu Veta nu-i spusai nimic, ca cine stie ce mai imi zace, sau scapa fr'o vorba, cum fac muierile, aude frunu ti-mi sufla afacerea. Ma frate-miu, stransai io fr'o doua sute de oua... Ma, zic, doi ori trei, sasa. Parca n-ar merita sa bat io drumu pan la Severin, pentru sase sute de frangi! Daca asi avea o mie, alta treaba! Ma gindii... ma sucii... ma, zic, mi-ar trebui un om de nadejde. Il chemai pe nepotu-miu Suca, si-i zic: - Ma Suca, vrei sa facem o afacere-npreuna? - Nea Marine, cu matale vind si pe dracu drept inger. - Ma, zic, io te iau cu mine la Severin, iti platesc trinu, si-t dau s-o suta defrangi! Fa-mi rost de opt sute de oua! - Ma nea Marine, pe' c-o suta de frangi nu facem treaba, sau vrei sa le fur? - Ma fi-t-ar starea a dracu, sa nu te prind ca furi un ou, ca te omor! - P-atunci cum? - Ma, zic. Fi atent la mine-aci! Suta de frangi i-a ta pentru osteneala. Pentru oua it dau io alti bani, cu care cumperi. Da' nu d-aci di la noi din sat, te duci pi la Catane, pi la Covei, pi la Ghidici-n colo. Nu sufli o vorba si ai grija s a nu fieouale clocite, si savii iute! Ma, venisi? - Nea Marine, zbor! Facu Suca al meu, treaba buna. A treia zi, avuseram o mie de oua. Le chitiram noi in patru papornite, in malai, si-i zisai lu Suca: - Ma, pana plecam, le pituli la voi in paie, da' vez sa nu le simta cataua lu Marin Galiceanu, ca daca mananca frun ou, te mananc cu coaja cu tot. - N-ai grija, nea Marine, ma culc pa iele! - Cum pa iele, ma, ce iesti narod? - Hai ma, nea Marine, ce nu stii de gluma, vorba vine?! Auz, nea Marine, da' cefaci cu-atitea oua? - Cozonaci, zi io. - Pa' ce faci cu iei? - Iote, umplu gura la ai de-ntreaba! - Vasazica, tot hotie! - Taci ma, zic, ai rabdare s-o vezi ce-i aia o afacere! Ma dusai la colectiva, sa ma-nvoiesc la brigadier, la nea Tanasuca a lu Colan alu Mirea. - Ma, nea Tanasuca, invoieste-ma fr'o doua zile! - Pa' di ce? - Iote d-aia, ca nu ma simt prea bine, nu's-ce am si vreau sa ma duc la doftor, la Craiova! - Pa' ce ma, aci n-avem doftor? - N-avem, zic io, ca ie doftorita si io mai bine mor, decat sa ma dezbrac in fata unei muieri. - Taci ma, ca te scoate Veta mincinos! - Ia te uita la talica, pa' ce Veta i-e doftorita? - Ma, narod iesti, zice nea Tanasuca! Pa' ce boala are rusine? - N-are, zic io cu gandu la oua, da'io am! - Bine ma, du-te! Da' sa stii ca cherzi zile-munca! - Pa' ce sa fac? Boala ie boala, nu te-ntreaba! Zis si facut, plecaram! Da' plecaram cu-n trin de noapte, sa nu vada careva ce fel de boala am io! Ma fratilor, va spui drept, ca mi-erea si rusine; om batran, sa pleci noaptea, pe furis. Da' acu daca ma prinsasam in hora, trebuia sa joc ca bagasem banii-n oua! Da-n trin, ne trecura toate naduselile, ca ierea o-nghesuiala, de fu musai sa tinem papornitele-n brata. Ca ne si zisa unu: - Ma fratilor, lasati-le colea jos, ca va spetiti! - Nu se poate! zic io. - Pa' d'or n-ot avea oaua-n iele! - Facem prinsoare? zice Suca. Ii detei una cu cotu, de-si cherdu rasuflarea. - Ce dai ma nea Marine? - Pa' daca am in plus, zic io. Ma frate-miu, di la Craiova-n colo, avusaram naroc, ca ierea lumea mai rasfirata, puteai sa-t tragi sufletu! Zice Suca: - Ma nea Marine, la Severin, ma duci si pa mine la portiile de schier, sa vad daca nu m-a mintit Gogu alu Pecingine. - Pa' ce ti-a zis, ma? - Pa' i-auz, ca i-a spus lu ta-su, ca stie de la al batirn, care a fost la Severin prin opt sute sapte-sapte, ca cica la portile de schier ie lacatu cat ploasca. Si, mie parca nu-mi vine sa cred sa ieziste un lacat asa mare! - Bine ma narodule, dupa ce farsim treaba, te duc! E, din vorba-n vorba, ajunseram la Severin! Cand ne deteram jos din trin, cascatu de Suca, cu oichii dupe una, de-i intrasa rochiaa la apa, cat p-aci sa dea cu papornitele intr-un carucior d-ala de cara marfa. - Ma, zic, calca usor, umbla cu bagare de sama si daca faci fruna si ma bagi in belea, te bat ca pe oaua cand le faci jumari! Ma frate-miu, cu chiu cu vai, ajunsera-n piata. Sa cad jos din picioare, nu alta! Cat ierea piaaa de mare, ierea alba... alba... de oaua, de ziceai c-a nins in toiul verii! Cind ma uit la pret, mi se facu rau de tot! Optzeci de bani bucata si ieu le luoasem c-un frang! Ma frate-miu, vazui negru-naintea oichilor. Auzi, numa oaua negre vedeam! Ma-ntorc la Suca, radea cu gura pana la urechi. - Ma nea Marine, daca afla Grecu ala... Onasus ala... te-angajeaza conselor, auz? Incepu Suca sa urle s-o rupsa la fuga. Luoai papornitele si ma luoai dupe iel. Cand vazu c-acu-acu l-ajung, incepu sa strige: -Hottii...Hotiii! Ma, se facu o harmalaie... caraiau muierile... urla lumea... "pune-t mana pe iei"...fluiera militiia... - Ma, zic, daca-l prind, il omor! S-avusai noroc, ca-l prinsai... Ca se-nchiedeca d-un maldar de praz si veni in cap ca uliu, cu papornita cu tot, peste o taraba cu oaua! Ma , cum imi luoasa Dumnezau mintale, ii mai detei si io c-o papornita de-a mea in cap! Veni militiia si ierea sa iasa dandanaie mare, ca, pe Suca pana nu-l spalara de galbenusuri, nu samana cu buletinu! Facuram socotelile, al dracu ala cu taraba parca le numarasa p-ale noastre, ale zdravane! Ca zicea ca iel avu trei sute cinzaci de oaua si cand le numarasem p-ale noastre, mai iereau trei sute cinzaci si trei! Cu ala ne lamuriram, da' nu scapai de militiie! Ca ce avusai cu Suca, de fugii dupe iel? Da' tot cu narodu avusai noroc, ca-i facu cu ochii militiianului, il luoa la o parte, si-i zisa: - Nu te uita la iel, ca-i om batran cu paru alb, ii place sa joace tiligosu, leapsa, de! Ca-n colo ie cuminte, nu face rau! Militiianu sa uita lung la mine, nu-s ce mutra oi fi avut, ca ofta si pleca! Ii zice Suca lui ala cu oauale: - Auzi, ba nene? Noi scaparam da' matale pan'le vinzi, fac pui! - Vad si io, zice omu, ca nu merg afacerile! O sa ma duc sa le vand spre Calafat, incolo! - Auz ma nene, t-as spune io un merchez, da' mi-e frica ca ma bate omu asta, zice iel, t-arata spre mine! - Spune-i ma, zic, ca nu-ti fac nimic! - Auz, nene, daca te duci spre Calafat, treci si pe la Bailesti, ca cunosc io unu, Marin a lu Juvete, care-t cumpara oauale c-un frang bucata! Auz vorba la iel! Ma fratilor, ne umfla rasu pe amindoi ma , ne radeam ti ne pupam! Ala cu oauale, se uita la noi cu gura cascata, incepu sa-si faca cruci si sa adune oauale. Plecaram noi dincolo si ne duseram spre Portile da Schier. Ma fratilor, minunea minunilor! Cand sa deschisa odata vederea larga, pana-n malu alalalt, ni sa taie rasuflarea. Puzderie de masini si de oameni dintr-o parte si din alta misunau ca furnigile, sa puie Dunarea la ham de chiatra si schier. Mare minune tecnica si mare ie puterea omului! - Ma Suca, zic, nu vazusi tu lacatu cat plosca, da' vazusi altele mai dihai. Sta Suca-al meu si se uita cu oichii dusi la furnigaru de oameni si masini... Zice: - Ma nea Marine, nu te supara, asta ie treaba, nu gluma! Bravo lor! Asta afacere!!!... Aia a nostra cu oauale, ie gainarie... - Da-o dracu, bine ca se sparsara!

Lectia de management