Bancuri Familiale

Familia Ionescu nu avea copii si s-a hotarat sa foloseasca un tata surogat pentru a-si putea intemeia o familie. Intr-o zi, cand "tatal" trebuia sa vina, dl. Ionescu o saruta pe sotia lui si spune: - Hai ca eu am plecat. Tipul cu pricina trebuie sa vina dintr-o clipa in alta. Dupa o jumatate de ora un fotograf de copii suna la usa sperand sa vanda si el ceva. - Buna dimineata, doamna. Nu ma cunoasteti, dar am venit ca sa... - Oh, nu e nevoie sa imi explicati. Va asteptam, il intrerupe d-na Ionescu. - Chiar asa? intreaba fotograful. Pai atunci este foarte bine! M-am specializat pe copii. - Ce bine. Dar va rog, intrati si luati loc. Cu ce incepem? intreaba d-na Ionescu, rosind. - Lasati totul in seama mea. De obicei eu incerc doua in cada, una pe canapea si poate cateva pe pat. Uneori si pe jos in sufragerie e distractiv; ai mai mult spatiu - In cada, pe jos in sufragerie? Acum nu ma mai mir ca n-am reusit sa fac nimic cu Ionel al meu. - Sa stiti doamna, ca nici unul dintre noi nu va poate garanta ca de fiecare data iese bine. Dar daca incercam pozitii diferite, sunt convins ca veti fi multumita de rezultate.. - Sper sa terminam repede, suspina doamna Ionescu. - Doamna, in domeniul in care lucrez, e nevoie de timp. As vrea eu sa termin in cinci minute, dar n-ati fi multumita, sunt sigur de asta. - Mie imi spuneti?! exclama d-na Ionescu. Fotograful isi deschide servieta si scoate un portofoliu cu pozele cu copii facute de el. - Aceasta a fost facuta pe acoperisul unui autobuz din centrul Londrei. - Doamne fereste! exclama d-na Ionescu. - Si gemenii astia au iesit destul de bine daca ma gandesc cat de greu am lucrat cu mama lor. Fotograful ii da d-nei Ionescu poza. - Si ziceti ca era greu cu ea? intreaba d-na Ionescu. - Da, foarte greu. Pana la urma am dus-o in parc ca sa facem treaba cum trebuie. Oamenii se tot imbulzeau care mai de care ca sa vada cat mai bine. Si asta mai bine de doua sau trei ore. Mama tot tipa si se agita. Cu greu am reusit sa ma concentrez. Apoi s-a lasat intunericul si am inceput sa ma grabesc. Pana la urma, cand veveritele au inceput sa-mi roada echipamentul, l-am impachetat si gata. D-na Ionescu face ochii mari. - Vreti sa spuneti ca v-au rontait, aaa......echipamentul? - Exact. Ei bine, doamna, daca sunteti gata, eu imi instalez trepiedul ca sa putem trece la treaba. - Trepiedul?! d-na Ionescu e din ce in ce mai palida. - Oh, da, trebuie sa folosesc un trepied ca sa-mi sprijin obiectul muncii. E prea mare ca sa-l tin in brate in timp ce ma pregatesc sa trec la actiune... Doamna? Doamna?..... Aoleu, a lesinat!

Sotul se intoarce de la vanatoare_ - Ei, cum a fost vanatoarea, dragul meu? - Normal, de-acum n-o sa mai cumparam carne o luna. - Cuuum, ai impuscat un cerb? - Nu, am baut tot salariul.

- Iubitule, descrie dragostea care o ai pentru mine. - E ca si cum as numara stelele... - Oaaau!... adica infinita? - Nu...pierdere de timp.

- Ma tem ca sotia mea nu are pregatirea mea intelectuala, ceea ce ne impiedica sa comunicam perfect intre noi, se plange batranul gentleman carturar. N-am reusit niciodata sa avem aceleasi interese, mai ales in ce priveste preocuparile de natura culturala si stiintifica. De pilda, pe mine, intamplator, ma intereseaza in mod deosebit rechinii care mananca oameni. - E foarte de inteles, a spus psihiatrul, aproband din cap. Si pe mine ma intereseaza. - O, ma bucur domnule doctor. Spuneti-mi dumneavoastra unde ii tineti?

Bun: Te hotarasti sa nu mai faci copii. Rau: Nu-ti gasesti pilulele anticonceptionale Fatal: Sunt la fiica ta in poseta...