Bancuri Evrei

Era odată un grec, Onassis îl chema, se spune că era cel mai bogat om din lume. Ajunge el într-o seară la New York, ia o cameră la un mare hotel şi adoarme. Se trezeşte la prînz şi, neavînd ce face, se duce la bar, ia o cafeluţă şi începe s-o bea. Atunci se apropie de el un evreu: - Domnule Onassis! Dv. mă puteţi face un om bogat, fără a investi nici măcar un singur cent! Onassis nu spune nici da, nici nu, ci continuă să-şi bea cafeluţa. - Domnule Onassis! continuă evreul, eu sînt un mărunt afacerist. Acum trebuie să mă întîlnesc cu un partener de afaceri. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să vă adresaţi mie şi să-mi spuneţi: Bună ziua! Partenerul meu va vedea că marele Onassis mă cunoaşte, aceasta va fi cea mai bună recomandaţie pentru mine, el va accepta să facă afacerea şi eu voi fi un om bogat, fără ca dv. să fi investit nici măcar un singur cent! Onassis nu spune nici da, nici nu, ci continuă să-şi bea cafeluţa. Dar, într-adevăr, vede că vine cineva, începe să vorbească cu evreul... Cînd trec prin faţa lui, se adresează Onassis evreului şi-i spune: - Bună ziua! La care evreul se întoarce şi spune: - Măi Onassis! De cîte ori să-ţi spun să nu mă deranjezi cînd fac afaceri?

Se spune că Robinson Crusoe a fost evreu, ceea ce nu ştie foarte multă lume. Într-o zi, după toţi anii de singurătate, Robinson a zărit o corabie nu departe de insulă şi i-a făcut semn. Cei de pe corabie l-au văzut. Căpitanul a cerut o barcă şi, însoţit de cîţiva marinari, a venit pe insulă. Robinson i-a povestit ce i se întîmplase şi l-a rugat să-l ducă în Anglia. Căpitanul, care era englez, s-a învoit. - Suie în barcă, i-a spus. - Înainte de a pleca, aş vrea să vă arăt, dacă-mi îngăduiţi, tot ce am făcut, a spus la rîndul său Robinson. Am petrecut atîţia ani pe insulă! Numai cîteva clipe. - Cu plăcere, a răspuns căpitanul, care era un om politicos. Robinson l-a dus ceva mai încolo, pe insulă. - Aici este locuinţa mea principală. Cu primul gard pe care l-am făcut. Alături, ţarcul caprelor, iar dincolo sinagoga. După aceea, grajdul, via, cea de-a doua sinagogă... - Iartă-mă, a spus căpitanul, cam mirat, dar eşti chiar singur pe insulă? - Singur-singurel. - De ce-ai ridicat atunci două sinagogi? - E la mintea cocoşului, i-a răspuns Robinson. Asta e sinagoga la care mă duc, iar cealaltă e cea la care nu mă duc.

Primul ministru al Israelului vizitează Statele Unite şi se întîlneşte cu preşedintele. După o discuţie foarte cordială, zice preşedintele Statelor Unite: - În semn de prietenie, vreau să-ţi dau cadou o maşină. - Nu pot primi, zice primul ministru al Israelului, eu sînt politician şi se va spune că am primit mită. - Atunci, plăteşte-mi. - Cît? - Zece dolari. Se caută primul ministru al Israelului prin buzunare, găseşte o bancnotă de douăzeci de dolari şi i-o dă preşedintelui Statelor Unite. Se caută preşedintele Statelor Unite prin buzunare şi nu găseşte zece dolari, să dea restul. - Nu-i nimic, spune primul ministru al Israelului, mai dă o maşină.

Dumnezeu hotărăşte să-şi aleagă un popor al lui, să fie poporul sfînt. Merge la egipteni şi le zice : - Vreau să vă aleg ca popor al meu, dar trebuie să vă dau nişte porunci. Egiptenii îl refuză politicos: - Nu ne trebuie porunci. Merge la fenicieni cu aceeaşi propunere şi obtine acelaşi refuz. In cele din urmă, merge la evrei şi zice: -Vreau să vă aleg ca popor al meu, dar trebuie să vă dau nişte porunci. Evreii: - Sînt pe de gratis, Doamne? - Da. - Atunci dă-ne zece...

Un evreu tînăr, de 20 de ani, se duce să se roage la Zidul Plîngerii: - Dă Doamne să cîştig la Loz în Plic! Mai inaintează evreul nostru în vîrstă, îşi face familie, copii, timp în care se tot ruga: - Dă Doamne să cîştig la Loz în Plic! Îmbătrîneşte evreul, i se albesc sprîncenele, părul, îi tremură genunchii. El mergea în fiecare zi la Zidul Plîngerii şi se ruga: - Dă Doamne să cîştig la Loz în Plic! În acest moment cerul se întunecă, apar fulgere pe cer, nori groşi şi o voce tunătoare îi spune: - Iţic, dă-mi o şansă: JOACĂ!