Bancuri Diverse
Ion creste intr-un oras mic si-apoi se muta la Bucuresti pentru a urma facultatea de drept. Decide sa se mute inapoi in orasul natal si sa isi deschida propriul birou de avocatura, insa afacerile ii merg cam greu la inceput. Intr-o zi, vede un om apropiindu-se de usa biroului. Fiind primul sau client doreste sa ii faca impresie buna. Cand acesta ajunge la usa, Ion ridica rapid receptorul telefonului si incepe, facandu-i semn cu mana sa intre: - Nu. In nici un caz. Spune-le idiotilor ca nu ma voi opri pana nu primesc un miliard despagubire. Da. La tribunal am sedinta maine. Spune-i procurorului general ca am timp sa ma intalnesc cu el numai saptamana viitoare candva. Si continua asa pentru vreo cinci minute. Omul asteapta cu rabdare pana Ion termina. Acesta pune jos receptorul si se intoarce catre noul venit: - Imi pare rau ca v-am facut sa asteptati. Sunt foarte ocupat. Cu ce va pot ajuta? Omul raspunde: -Sunt de la Romtelecom. Am venit sa va instalez telefonul...
- Dacă vei continua să înveţi la fel de prost, îl chem pe tatăl tău, spune profesorul unui elev, fiu de doctor. - Nu aveţi decît, răspunde elevul, dar vă previn că tata ia 500.000 lei pentru orice vizită!
Un bâlbâit petrecea timpul pe o corabie de piraţi… Într-o zi, scrutând zarea, bâlbâitul sare ca ars şi spune: - Re-re-re-re-repede, co-co-co-comoară! Toți sar în apă și găsesc comoara. A doua zi la fel. A treia zi la fel. A patra zi din nou: -Re-re-re-re-re… Nu apucî bâlbâitul să termine că toți piraţii sar în apă. Bâlbâitul continuă: -Re-re-re… rechiniii!!!
- Băiete, vreau o limbă de elefant la grătar. - Bine, domnule. Şi dv., domnule? - Mie pune-mi la grătar o coadă de elefant. Iniţial voiam tot limbă, ca şi amicul meu, dar n-aş vrea ca bucătarul să fie nevoit să taie doi elefanţi deodată.
M-am dus la bunăciunea asta în bar şi, după ce am servit-o cu un pahar, i-am zis, printre altele: - Cu ce te ocupi? - Sunt asistentă. - Sună incitant… - Mă rog, dacă zici tu… - Îmi dai şi mie numărul tau de telefon? - Desigur,… îmi răspunse zâmbind misterios. După ce îmi scot emoţionat telefonul din buzunar, îmi zise: - Scrii? - Da, spune, te rog! - 1… - Aşa… - 1… - Da… - 2.