Bancuri Bula

- Bună, unchiule. Am venit să-ţi cer un sfat. - Cu mare plăcere, nepoate. Spune. - Cît să-ţi cer: o sută de dolari, două sute sau să îndrăznesc mai mult?

Bula a fost invitat de omologul său sovietic, Bulaev. Ajuns la Moscova, Bulaev, gazdă bună, îl plimbă prin oraş să-i arate frumuseţile, îl duce şi în garsoniera lui, îi arată telefonul, ceasul, televizorul, mobila... Bulă îl întreabă cu ce se ocupă, îi răspunde că e inginer constructor. - Vezi podul acela peste Neva? Ei bine, eu l-am construit! Bulă îl invită şi el la Slatina, la el acasă, Bulaev vine, Bulă îi arată oraşul, apoi îl cheamă acasă la el, îi arată vila în care locuieşte, interfonul de la poartă, scara interioara, combina muzicală, calculatorul, etc. - Dar tu cu ce te ocupi, măi Bulă? - Vezi rîul acela? - Da, răspunde Bulaev. - Ei bine, acolo trebuia sa fie un pod...

- Bulă, de ce a creat Dumnezeu mai întîi bărbatul? - Ca măcar o dată în viaţă să poată şi el să vorbească liber…

- Numim hoţ pe cel care ia proprietatea altuia - explică profesorul. - Bulă, tu nu eşti atent! - Ba da, domnule profesor. - Atunci spune-mi, ce aş fi eu dacă ţi-aş scoate din buzunar 10.000 de lei? - Vrăjitor, domnule profesor.

- Tată, care este diferenţa dintre prosperitate şi criză? întreabă Bulă. - E simplu, Bulă. Prosperitate înseamnă Mercedes, şampanie, vilă la Snagov, amantă. Criza înseamnă metrou, sifon, garsonieră în Ferentari, mă-ta.