Bancuri Bula

Mama şi tata lui Bulă se-nţeleg ei să vorbească codificat cînd vor să o facă ca să nu-nţeleaga Bulă ce zic. Într-o zi, îi zice ta-su lui Bulă: - Bulă, du-te la mama şi zi-i că vreau să bat la maşină. Se duce Bula la mă-sa: - Mama, mama, zice tata că vrea să bată la maşină. - Bine, Bula, da' du-te şi zi-i că n-am decît cerneală roşie. Îi zice Bulă lu tac-su, după vreo două zile din nou îl trimite ta-su pe Bulă la mă-sa, asta iar îi zice că n-are decît cerneală roşie şi tot aşa de cîteva ori. După un timp, îi zice mă-sa lui Bulă: - Bulă, du-te la tata şi zi-i că am cerneală albastră acum. Se duce, îi zice, la care ta-su: - Bulă, du-te şi zi-i că am scris de mînă!

- Mămico, mai vreau o napolitană! - Taci din gură şi închide ochii imediat! Ai mîncat cinci azi. Fă nani, mîine mergi la grădiniţă. - Doar una, mami, te rog! - Imediat să adormi. Dacă mai scoţi o vorbă, vin şi te urechesc! - Şi cînd vii să mă urecheşti mi-aduci o napolitană?

Se duce Bulă la medic. - Dom' doctor, io am probleme cu memoria. - Şi cum se manifestă, cum ţi-ai dat seama? - Ce să-mi dau seama?

- De ce mănînci cireşele atît de repede? Ai uitat că ai şi o surioară? - N-am uitat. De ce crezi că mă grăbesc, mămico?

- Cînd doamna învăţătoare a întrebat cine ştie care este diferenţa dintre un dinozaur şi un plesiosaur, am ridicat imediat mîna şi... - Ei, şi care-i diferenţa? - Nu ştiu, cînd m-am întors în clasă vorbeau despre altceva.