Poarta către lume, Sigur e femeia; Însă, fără glume, La bărbat e... cheia Merse omul de ispravă, La un doctor bun acasă, C-o femeie grav bolnavă Şi-o găină sănătoasă. Aş dori harem de turc, Şi femei... cu sutele, Dar nu pot să mă încurc, Ce mă fac cu... soacrele? Femeia e menită, Să-ţi facă viaţa fericită, Fac excepţie la asta, Două: soacra şi nevasta Eu, care sunt o fire pătimaşă, Pân-am ajuns să-mi cuceresc femeia, Am cheltuit răbdare uriaşă, Dar infinit mai multă după-aceea! Să cucereşti orice femeie Sunt numeroase procedee, Nici unul însă nu te-nvaţă Cum să trăieşti cu ea... o viaţă Alături, lângă fiul meu, Scrutez ades înaltul! A mea s-a dus cu Dumnezeu, A lui s-a dus cu altul! Bărbatu-aduce lemne, piatră, Clădeşte casa şi norocul, Femeia însă face focul Şi îl menţine viu în vatră. - Tinere făcuşi păcate Cu femei nemăritate? - Da, părinte! Şi-au zis toate: Să-ţi dea Domnul sănătate! Tu eşti iubirea mult visată Şi-ţi sunt supusul credincios. Nicio femeie, niciodată, Nu m-a minţit aşa frumos! Când o fi să se termine... (Va veni şi vremea ceea), Tare-aş vrea să iau cu mine Mingea, berea şi... femeia!